"BEAU UN PĂHAR DE DOR PENTRU DORU"

Mai deunăzi, ginerele Alexandru, a postat pe o rețea de socializare poza unei sticle cu vin, care m-a nedumerit. Pentru că a și comentat: "Beau un păhar de dor pentru Doru".

Nu m-am gândit să aflu pentru care Doru a ridicat păharul soțul fiicei mele. Prima idee care-mi veni în mintea mea buimacă a fost să apreciez că moldovenii noștri au învățat cum să-și îmbutelieze producția vinicolă. Și că știu cum să-și catalogheze marfa: ia vedeți ce nume, dragă, au dat acestui soi de vin extras din poamă de rară neagră!

M-am bucurat că Sandu are cultura consumului de vin bun și am lăsat un semn că mi-a plăcut ceea ce vedeam.

Dar surpriza cea mare (și bucuria, desigur) am simțit-o aseară. Când cineva mi-a comunicat că sunt bunic a doua oară. M-a buimăcit și mai tare noutatea, deoarece mi-a parvenit nu de la fiică sau ginere. Nici, măcar de la fosta nevastă, care e pe acolo, pe lângă casa lor. Mi-a spus-o cineva în care am încredere mare.

Cum să nu te bucuri, fie și pe timp de război, când auzi o asemenea noutate? Indiferent dacă e extern sau intern războiul. 

Iar undeva, într-un album de-al Rodicăi, din timpul când era elevă, am găsit acest desen. Nu știu ce a vrut să ne spună fiica creionând acest copac. Copac pe care eu îl găsesc genealogic. Mă uit și cred că în ramurile lui rătăcește și chipul meu. Și familia ei. Doru e tot pe acolo, mai micuț decât surioara sa, Magdalena.

Felicitări Rodica și Sandu! Să crești mare și sănătos Doru!

Mi-i DOR și mie tare de DORU și de toți DORitorii de a-l vedea mare și sănătos pe fratele mai mic al Magdalenei!

"DEVINE IMPOSIBIL SĂ FII LA MIJLOC, OLEACĂ SĂ-L SUSȚII PE PUTIN ȘI OLEACĂ SĂ ÎȚI FIE MILĂ DE COPIII OMORÂȚI ÎN UCRAINA"

Mă interesam acum ceva timp pe o rețea de socializare dacă lumea și cei de la Consiliul Coordonator al Audiovizualului cunosc faptul că postul de radio "Sputnik" nu a fost închis și că el mai funcționa. Am făcut-o după ce, dacă e să credem știrilor, pe 26 februarie SIS blocase, portalurile www.sputnik.md și www.gagaznews.md pentru lansarea informațiilor "ce incintă la ură și război în condițiile stării de urgență".

Dar, a doua zi, pe 27 februarie, îl aud pe bine cunoscutul Andrei Porubin (nici nu știam că activa la "Sputnik") vorbind la microfon vrute și nevrute despre ce se întâmplă în cele două republici autoproclamate din estul Ucrainei. Iar eu așteptam vești din Harkov sau Kiev, orașe care tocmai fuseseră atacate cu rachete de către militarii ruși. Eram în a patra zi de război în Ucraina, iar Porubin ne vorbea doar despre noutățile din cele două nerecunoscute republici. 

Nedumerirea a apărut de la sine. M-am întrebat mai întâi pe mine, am întrebat apoi lumea competentă, dar și Consiliul Coordonator al Audiovizualului: "Este sau nu este interzis postul de radio "Sputnik Moldova"? Pentru că am auzit acum câteva minute un crainic de la știri care m-a anunțat ce e mai nou în republica populară donețk". Persoane pe care nu pot să nu le cred au postat comentarii la întrebarea mea prin care mi se anunța că "Sputnik" mai emite nu doar în RM ci și în România, retransmis de Hit FM.

M-a nedumerit acest Porubin, pe care-l consideram "de-al nostru", amintindu-mi că acum mulți ani am participat la un concurs organizat, pare-mi-se, de Fundația "Soros" sau de către API, și ne-am pomenit ambii printre învingători. Atunci ne-am și cunoscut.

Două sau trei zile mai târziu după acea emisiune de pomină moderată de Porubin, mass-media difuzează o știre bombă: întreaga echipă de la "Sputnik Moldova" și-a depus demisia.

Și uitasem de acest eveniment, doar că la Moscova a apărut jurnalista Marina Ovseannikova care a demonstrat că Putin nu este întreaga Rusie. Și că adevărații jurnaliști nu-și vând demnitatea. În timpul difuzării știrilor programului "Vremea" ea a cerut stoparea războiului din Ucraina și a minciunii propagandistice de la „Pervîi kanal”. Mi-am amintit atunci de Porubin și echipa Sputnik-ului. Care au lăsat într-o declarație o frază nu știu cât de sinceră: "Milităm pentru pace și condamnăm vehement orice agresiune militară care seamănă moarte." Doar că Sputnik Moldova este un post de radio pro rus. Și semnatarii declarației nu cred să nu fi știut acest adevăr la angajare.

Problema echidistanței jurnalistice în RM se discută și se caută soluții pentru a o aduce la normalitate de mulți ani. Mai ales că politicul a permis editarea și difuzarea unor publicații și posturi de radio și TV care nu fac jurnalism, ci intoxică permanent cetățenii RM. Ex-președintele RM, Igor Dodon, spre exemplu, s-a expus recent în una din mediile controlate de el: „Cred că Rusia va rezista, iar Occidentul, din cauza sancțiunilor va pierde mult mai mult, pe termen scurt și mediu. În orice caz, soluția trebuie să fie identificată la masa de negocieri și sper că acest lucru se va întâmpla cât mai curând. Cu Rusia, cu Putin trebuie să fim prieteni. Noi trebuie să menținem relații bune cu toți. Această perioadă dificilă va trece, nu trebuie să ardem podurile cu nimeni”.

Lumea râde de această poziție a unui fost președinte de țară. Râde și plânge: cum să negociezi cu un agresor care chiar și în momentul desfășurării lor, lansează rachete aducătoare de moarte spre Maternitatea sau Teatrul din Mariupol? Cum să fii prieten cu Rusia și Putin, când acesta comandă dispariția Ucrainei?

Și Alina Radu de la Ziarul de Gardă s-a expus vizavi de problema echidistanței și independenței presei moldovenești. "Problema noastră nu e la Moscova, e la Chișinău, unde există mai multe redacții care servesc regimul de la Moscova: NTV Moldova, Accent TV, Pervîi Canal, controlate de către acoliții lui Igor Dodon, dar și posturile preluate de către Ilan Șor." Într-un editorial întitulat "Jurnaliștii lui Putin, înrolați la Chișinău" directorul "Ziarului de Gardă" precizează: "Această perioadă a războiului, cu toată tragedia ei, e o mare oportunitate de purificare pe toate segmentele: politice, guvernamentale, mediatice. Acum devine imposibil să fii la mijloc, oleacă să-l susții pe Putin și oleacă să îți fie milă de copiii omorâți în Ucraina, oleacă să primești salariu de la NTV și un pic în suflet să fii solidar cu refugiații, un pic să spui minciuni la TV, dar acasă să fii împotriva războiului."

Sursa. Digi24.ro.

MARTORII OCULARI AFIRMĂ CĂ CLOPOTNIȚA A FOST DINAMITATĂ. OFICIAL SE CONSIDERĂ DEMOLATĂ, PENTRU A LĂRGI PIAȚA DIN FAȚA PRIMĂRIEI

Ceea ce putem vedea în poza de mai sus cred că ține de perioada anilor 1994-95, ani când se efectuau lucrări de restaurare a clopotniței Catedralei "Sfântul Nicolae" din Bălți. Am descoperit-o  în propria arhivă, dar, zău, nu știu cum a ajuns în albumele mele. Ea, măcar, nici nu-mi aparține. Aș fi luat-o, probabil, de la săptămânalul "Curierul de Nord", unde activam în acea perioadă, pentru a o publica și în paginile unui ziar editat la Chișinău. Că e așa sau ba, cred, nu mai contează. Important e că am păstrat această poză istorică și azi am posibilitatea să o republic după circa trei decenii de la evenimentul respectiv.

Repet, era perioada în care s-au desfășurat lucrări de restaurare a clopotniței Catedralei "Sfântul Nicolae" din Bălți, distrusă de sovietici în anul 1965. Reconstrucția a fost posibilă cu suportul financiar al omului de afaceri Nicolae Chirilciuc, dar și a unor donații simbolice, efectuate de către bălțeni și persoane de bună credință din alte localități. Iar poza a fixat momentul când constructorii tocmai montau cupola clopotniței. Adică, se apropia ziua de 22 mai 1995, zi când această nouă clopotniță a fost sfințită.

Se zice că la începuturi a existat o clopotniță veche, care a fost reconstruită mai apoi în cea aruncată în aer. Istoria ne arată că sovieticii au distrus variantă a doua a clopotniței celei mai vechi biserici din Bălți. Potrivit Wikipedia, o primă variantă a ei a fost construită în anul 1888. Avea forma unui turn-clopotniță cu două niveluri, în stil eclectic, încununat cu o fleșă. Ulterior, între anii 1941 - 1944, autoritățile de atunci au adăugat două niveluri noi la clopotnița veche, modificând arhitectura fațadelor în spiritul arhitecturii istorice românești. Aceasta a și constituit cea dea doua versiune a clopotniței catedralei bălțene, despre care nu s-a prea scris, dar a fost dinamitată.

                         

Noua clopotniță, cea restabilită și sfințită în ziua de 22 mai 1995, are patru nivele și o înălțime de 33 metri. La edificarea ei s-au utilizat 50 tone de armătură, peste 300 mii de cărămizi roșii, 140 metri cub de beton armat în fundație și alți 200 metri cub - în restul clădirii. Are 4 clopote turnate la Moscova dintr-un aliaj de argint, staniu și cupru, iar Nicolae Chirilciuc a investit în scopul edificării ei circa 800 mii de lei, mai arată wikipedia.

                               *             *            *

Dacă privim atent prima poză, vedem sus, la o înălțime de vreo 30 de metri câteva persoane așteptând ridicarea cupolei pentru a fi montată deasupra clădirii. Și o găsim deja fixată, într-o altă poză, cu sfânta Cruce în vârful ei. Semn că nu se va mai întâmpla nicicând ceea ce s-a produs pe 5 aprilie 1965. Când, potrivit versiunii oficiale, "în scopul lărgirii pieței centrale din fața sediului Sovietului orășenesc de deputați ai poporului (actuala Primărie), clopotnița a fost demolată". Martorii oculari, însă, afirmă altceva: clopotnița a fost aruncată în aer. Așa era moda acelor timpuri zbuciumate.

 

LUMEA A ÎNȚELES CÂT PEȘTE A RĂMAS ÎN IAZUL DE LA CONDRIȚA, DUPĂ PLECAREA LUI DODON DE LA REȘEDINȚA PREZIDENȚIALĂ

Ieri, mass-media a anunțat că Rosselhoznadzor-ul rusesc a scos restricțiile impuse Republicii Moldova pentru exportul producției agricole în Federația Rusă. „Decizia a fost luată în baza analizei informațiilor privind măsurile luate pentru prevenirea încălcării cerințelor fitosanitare ale Federației Ruse și ale țărilor membre EAEU, furnizate de organizațiile naționale de carantină și protecția plantelor din țările menționate mai sus”, precizează sursele media cu referire la autoritățile ruse.

În condițiile când armata rusă bombardează Ucraina și când, practic, întreaga planetă condamnă acțiunile Federației Ruse, această decizie a Rosselhoznadzor-ului bate la ochi. Și te întrebi dacă e sinceră, dacă, nu cumva, ascunde ceva distructiv, această decizie. Dacă Putin nu a pus ceva la cale pentru a umili Republica Moldova și a stopa procesul de aderare a ei la Uniunea Europeană. 

Că Dodon nu poate să se astâmpere și e gata de orice pentru a reveni la putere, o știe toată lumea. Doar că timpul lui a trecut. Basarabenii au înțeles cine și cât costă, dar mai ales s-au dumerit cât pește a mai rămas în iazul de la Condrița, după plecarea lui de la reședința prezidențială din această localitate.

Tot ieri, odată cu publicarea știrii despre decizia Rosselhoznadzor-ului, presa a difuzat și opinia unui fermier din nordul republicii vizavi de noutatea auzită. Agricultorul Valentin Chilat Cornaci, din satul Bârnova, raionul Ocnița, care are în proprietate circa 10 hectare de livadă de mere, a anunțat că nu-și va vinde producția agricolă în Rusia. "Li s-au terminat vitaminele? Apoi să știe, cele câteva tone de mere care mi-au rămas le donez refugiaților din Ucraina și dacă va fi posibil armatei ucrainene. De azi înainte, niciun măr de-al meu nu va fi exportat în Rusia, atât timp cât ea va fi condusă de psihopatul de la Kremlin”, spune Valentin Chilat Cornaci.

Cineva din cititorii știrii menționate a lăsat și un comentariu pe potrivă: "Și-au adus aminte de merele noastre? Nici un măr rușilor. Belarușii să le dea mere."

 MEDALIA

Pe parcursul întregii mele vieți am obținut doar o medalie. Una, copilărească. Altfel zis, una pionerească. Dacă nu mă înșală memoria pe ea era scris cu grafie chirilică "Laureat al Festivalului V al pionerilor".

Mi-a fost înmânată, țin minte bine acest moment, pe scena unui teatru de vară care a existat nu știu până în ce an, în actuala Grădină Publică "Ștefan cel Mare și Sfânt" din Chișinău. Era o estradă, situată cam în vecinătatea cinematografului "Patria" de atunci. Și era ziua când în cosmos s-a ridicat nava Vostoc-6, la bordul căreia se afla prima femeie cosmonaut. Răsuna parcul de glasul unui crainic de la Moscova despre isprava Valentinei Tereșkova, încât noi, veniții din toată republica la acel festival, păream nimic în raport cu ce se întâmpla pe orbită. Azi realizez că doar Vostok-6 și știrea difuzată printr-o rețea specială mi-a amintit despre acea zi de 16 iunie 1963, când încă nu aveam 13 ani împliniți. 

Mi-l mai amintesc și pe regretatul Liviu Damian, consătean, tânăr poet și colaborator al redacției ziarului pentru elevi "Tânărul Leninist", care m-a încurajat și, bănuiesc eu, a avut și un cuvânt bun pentru ca o medalie de laureat să fie înmânată anume mie. Ca celui mai activ tânăr corespondent al ziarului pionerilor din republică. Am mai primit atunci și un aparat de fotografiat "Юнкор", cu care am acumulat primele cunoștințe și deprinderi despre arta fotografică. Și trecusem de abia în clasa șaptea.

Nu mai țin minte când și unde am pierdut medalia ceea. Îmi mai amintesc de ea doar când răsfoiesc albumele părinților și întâlnesc  această poză. Și mă gândesc că mama se mândrea cu medalia mea, dacă am mers într-o zi la Bălți să ne fotografiem. Ea, eu, sora Larisa, și medalia de laureat.

ЗА ЧТО БОРОЛИСЬ, НА ТО И НАПОРОЛИСЬ

Găsesc astăzi pe rețelele de socializare o postare care, observ, nu a putut fi neobservată de cineva din rudele mele, aflate departe de baștină. E o poză-schemă în care putem vedea cum e posibil să ajungi astăzi pe calea aerului de la Budapesta, spre exemplu, la Moscova. 

Cred că nu e nevoie să fie comentată. Doar un detaliu: 17 din 27 de țări, care fac parte din Uniunea Europeană, au închis spațiul aerian pentru aeronavele rusești. Iar mâine, poimâine numărul lor ar putea fi și mai mare.

Guvernatorul Regiunii Kaliningrad, care este o persoană oficială în cadrul Federației Ruse, a plasat și el pe o rețea de socializare itinerarul deplasării sale din orașul situat pe malul Mării Baltice spre Moscova. E similar cu cel al avioanelor ce zboară spre capitala Rusiei din Budapesta. Cam trei drumuri distanță, dacă ar fi să zboare direct, prin spațiul Lituaniei, Republicii Belarus și Federației Ruse.

A apărut și o glumă în internet la această temă. Cineva presupune că mâine-poimâine avioanele din Minsk vor zbura spre Istanbul prin Vladivostok.

"За что боролись, на то и напоролись", a comentat cineva situația.