ŞTEFANE, MĂRIA TA, TU LA BĂLŢI TE URCI, AU BA?

Ați știut că înainte de a fi instalat pe soclu, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Bălți, a fost supus sechestrului? Mă crucesc și eu, chiar dacă am scris și am publicat un material la această tema încă în primăvara lui 2004. Îl puteți lectura și Dumneavoastră.

Chipul din bronz al lui Ştefan cel Mare şi Sfânt care urmează să fie istalat pe soclul de la Bălţi se află sub sechestru de la finele lunii martie

La 17 aprilie s-a împlinit un an de la momentul când în municipiul Bălţi a fost sfinţit locul unde urmează să fie înălţat monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Evenimentul s-a produs în Piaţa Independenţiei a urbei, la câţiva zeci de paşi de la intrarea în sediul actualei primării, în incinta căruia la acel moment se mai aflau administraţiile Prefecturii şi a Consiliului judeţean Bălţi. În prezenţa unui număr nu prea mare de martori întâmplători şi a unor funcţionari publici, doi preoţi de la Catedrala „Sfântul Nicolae” din localitate, după încheierea unei rugăciune către Cer, au stropit cu aghiasmă asfaltul încă nedesbătut bine de pe locul unde chiar a doua zi au demarat lucrările de fundaţie pentru edificarea viitorului soclu al monumentului.

În cadrul unui miting improvizat, fostul prefect de Bălţi Pavel Lupăcescu declara atunci că lucrările de construcţie a postamentului viitorului monument, încredinţate unei echipe de specialişti de la SA „Constructorul”, aveau să fie încheiate într-un termen redus iar dezvelirea monumentului urma să aibă loc la 22 mai, dată când bălţenii sărbătoresc Hramul localităţii lor. Tot atunci preşedintele secţiei Bălţi a Uniunii arhitecţilor din R. Moldova, Boris Griţunic, menţiona în cadrul ceremoniei că viitorul monument din Bălţi al Marelui Voievod va fi al doilea după importanţă în ţară, iar primarul Vasile Panciuc afirma că instalarea în Piaţa Independenţei a municipiului Bălţi a monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt este un semn de bun augur în procesul de renaştere a R. Moldova.

Împlinirea unui an de la acel eveniment a coincis cu recunoaşterea de către administraţia publică locală că tergiversarea finisării lucrărilor de edificare a monumentului nu este cauzată de întârzierea furnizării blocurilor de piatră din Cariera Cosăuţi, necesare pentru edificarea postamentului viitorului monument, cum afirma anul trecut ex-prefectul de Bălţi, Pavel Lupăcescu, ci de o altă pricină. În cadrul unei conferinţe de presă prilejuită de încheierea unei stagieri în SUA, primarul de Bălţi, Vasile Panciuc, a făcut lumină în această problemă constatând că soclul monumentului este gata de patru luni dar chipul din bronz al Marelui Voievod nu poate fi instalat pe acesta deoarece este pus sub sechestru.

Potrivit primarului, sigilarea figurii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt a fost efectuată de către organele de drept ca urmare a unui conflict apărut între comanditar şi executorul acestuia, sculptorul chişinăuean Gheorghe Postovanu. Şi că neînţelegerea urmează să fie aplanată pe cale juridică, procuratura municipiului Bălţi intentând în acest sens un dosar civil. Şeful administraţiei bălţene menţiona că litigiul a fost iniţiat după ce autorul statuiei a refuzat să dea primăriei Bălţi figura din bronz a Domnitorului pentru a fi instalată pe soclu până la momentul când municipalitatea nu va achita nişte cheltuieli suplimentare în sumă de 385 mii de lei. Panciuc a precizat că a cerut lui Gheorghe Postovanu să ofere Bălţiului statuia spre instalare, deoarece în conformitate cu contractul încheiat de către comanditar şi executor ea aparţine deja municipalităţii. Comanditarul nu mai are datorii faţă de Postovanu achitând integral suma stipulată în contract, iar dacă acesta are pretenţii faţă de Asociaţia obştescă „Demnitate şi Onoare” care a colectat mijloacele financiare necesare pentru edificarea monumentului, poate s-o acţioneze în judcată după dezvelirea monumentului, a mai precizat Vasile Panciuc.

Tot atunci Gheorghe Postovanu, declara că executarea chipului Marelui Voievod a fost finalizată încă la 10 mai trecut, patru zile mai târziu statuia fiind aprobată de o comisie specială a Ministerului Culturii. Deoarece comanditarul a achitat doar 843 mii de lei, iar la confecţionarea statuiei au fost folosite materiale care costă mai scump decăt prevedea devizul de cheltuieli, el nu o va oferi Bălţiului până la momentul când municipalitatea nu va achita diferenţa de bani. El mai susţinea că conflictul dintre cele două părţi s-a iscat graţie implicării în procesul edificării monumentului fostului prefect de Bălţi Pavel Lupăcescu.

La 6 aprile curent, Judecătoria Sectorului Centru al municipiului Chişinău s-a convocat în prima şedinţă înaintând lui Postovanu cererea de chemare în judecată şi fixând continuarea examinării cauzei pentru data de 4 mai. Potrivit lui Octavian Mahu, şef al Secţiei juridice a prmăriei Bălţi, statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt care urmează să fie instalată pe soclul de la Bălţi, se află întradevăr sub sechestru de la finele lunii martie, între timp mai suferind şi unele deteriorări. După convorbirea pe care a avut-o cu Gheorghe Postovanu, acesta ar fi dispus să transmită statuia constructorilor monumentului de la Bălţi, pentru a fi instalată în zilele apropiate pe soclu. Transportarea monumentului la Bălţi ar putea să aibă loc, spune Octavian Mahu, până la pronunţarea deciziei de către instanţa de judecată. Toate pretenţiile materiale pe care le are autorul sculpturii faţă de comanditar ar putea fi soluţionate pe cale juridică după dezvelirea monumentului.

Indiferent de ce va decide la 4 mai instanţa, problemele ce ţin de edificarea monumentului de la Bălţi şi asupra cărora s-a făcut lumină doar în ajunul Sfintelor Paşti, au bulversat deja opinia publică din urbe şi din republică şi au oferit prilejul apariţiei unor zvonuri neplăcute pentru actuala administraţie bălţeană. Primarul Vasile Panciuc a încercat să infirme vorbele răspândite de gurile rele precum că dânsul este împotriva inaugurării monumentului din capitala de nord a ţării. El afirma că în calitatea sa de şef al executivului bălţean a reuşit deja să dezvelească la Bălţi bustul lui Vasile Alecsandri din preajma Teatrului Naţional care poartă numele Bardului de la Mirceşti şi pe cel al Cobzarului literaturi ucrainene Taras Şevcenko în unul din cele mai frumoase scuaruri din localitate. Ce nu ar vorbi lumea şi ce nu ar declara unele forţe politice, monumentul lui Ştefan ce Mare şi Sfânt mai devreme sau mai târziu va fi inaugurat. Mai ales că edificarea lui se face nu doar pe banii publici alocaţi de la buget, ci şi din cei adunaţi mână de la mână de la locuitorii municipiului şi a localităţilor din fostul judeţ Bălţi, susţinea sursa citată.

Primarul Vasile Panciuc nu a numit deocamdată o zi concretă când ar putea avea loc dezvelirea monumentului, considerând că municipalitatea a făcut tot posibilul pentru a grăbi acest eveniment şi că în prezent a venit timpul ca acţiuni energice în acest scop să fie întreprinse de organele de drept. Dar bălţenii cred că evenimentul se va produce la 22 mai curent, când locuitorii oraşului Bălţi vor serba Hramul localităţii şi al Catedralei „Sfântul Nicolae”. Inaugurarea monumentului ar mai putea avea loc şi la 2 iulie, când se vor împlini 500 de ani de la trecerea în eternitate a Domnitorului Moldovei, ori chiar şi cu o altă ocazie de până la finele Anului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.

În iulie trecut autorul proiectului şi chipului din bronz al Voievodului, Gheorghe Postovanu, afirma că nu cunoaşte adevăratele cauze asle tergiversării montării soclului viitorului monument de la Bălţi. În opinia acestuia blocurile de piatră de la Cariera Cosăuţi puteau fi aduse la şantier în termenii stabiliţi dacă autorităţile bălţene ar fi fost mai insistente şi ar fi achitat la momentul cuvenit extragerea lor. De tergiversarea montării monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt la Bălţi este vinovată o singură persoană şi bălţenii cunosc cine este această persoană. Tot ea a insistat asupra schimbării instalării monumentului nemijlocit în faţa clădirii fostului Consiliu judeţean, mult mai nepotrivit decât cel prevăzut iniţial de către proiect, a mai subliniat Gheorghe Postovanu, trecând sub tăcere numele respectivei persoane.

În altă ordine de idei, ziarul independent de expresie rusă „S. P.” scria în luna mai a anului trecut că decizia de a edifica monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt pe locul aflat la doar 30 metri de la intrarea în clădirea Consiliului judeţean a fost adoptată într-un cerc restrâns. Acest loc este nereuşit şi din punctul de vedere că participanţii unor eventuale mitinguri, demonstraţii şi alte acţiuni, nu trebuie să se adune atât de aproape de sediul administraţiei publice locale. Alegerea acestui loc pentru ridicarea monumentului nu este întâmplătoare, ea având conotaţii politice şi urmărind anumite scopuri, susţinea săptămânalul „S. P.” Potrivit acestuia, amplasarea monumentului Marelui Voievod în respectivul loc este un semnal şi o preîntâmpinare a partidului de guvernământ că „e pe ducă” şi că acesta se va întoarce la putere „ doar împreună cu naţional-radicalii.”

De menţionat că figura din bronz a Domnitorului are o înălţime de circa şase metri, ea urmând să fie montată pe un postament cu înălţimea de circa cinci metri. O decizie privind edificarea monumentului a fost adoptată de Guvernul Republicii Moldova încă pe timpurile când şef al cabinetului de miniştri era Ion Sturza.

Pavel Dumbrăveanu

“Accente Libere” din 22 aprilie 2004