ÎN BĂLȚI POȚI ÎNTÂLNI MAI PUȚINE DRUMURI BUNE, DAR NIȘTE INDICATOARE, BINE FIXATE, TE FAC SĂ CREZI CĂ EȘTI ÎN CHIKAGO

Zilele trecute, primarul municipiului Bălți a felicitat angajații din sfera transportului feroviar cu ocazia sărbătorii lor profesionale. Și nu a uitat să semneze cu majuscule, НИКОЛАЙ ГРИГОРИШИН. A făcut-o nu în fața feroviarilor, ci cu ajutorul unor bannere publicitare împrăștiate pe străzile orașului într-un tiraj de numai el știe câte exemplare. Care costă, la sigur, nu puțini bani achitați nu din buzunarul lui Grigorișin, ci din banii publici.

Am încerca să trecem pe lângă acest fenomen, dacă am ști că bugetul municipiului Bălți are suficiente surse chiar și pentru asemenea soi de felicitări. Dar mă gândesc și la altceva: de ce n-ar merge Grigorișin la depoul de locomotive, spre exemplu, și să felicite feroviarii chiar acolo, aflându-se față în față cu colectivul sărbătoriților. Și de ce Grigorișin nu s-ar lăuda că bugetul municipal pe care e obligat să-l gestioneze corect, nu duce lipsă de mijloace financiare și pentru tirajarea unor bannere publicitare cu un asemenea soi de informație?

Încă de pe timpurile când capitala de nord era condusă de Vasile Panciuc și comuniștii rebotezați peste noapte democrați, la fiecare intersecție de drumuri, străzi, stradele și ulicioare, au fost instalate indicatoare. Ca, nu cumva, cineva să rătăcească în Chikago din nordul republicii. Vedeți și voi, dragilor, în poza de mai sus cum arată ele. La fiecare intersecție de drumuri, străzi, stradele și ulicioare. Că și aceste indicatoare au costat niște bani, cerșiți de la bugetul veșnic peticit, nu l-a prea durut pe nimeni.  

Iar mai deunăzi întrebam pe un funcționar din cadrul unei întreprinderi municipale unde au dispărut coșurile metalice de gunoi de pe străzile orașului. Mi s-a răspuns că acestea au fost înlocuite cu altele mai noi, dar mai costisitoare și care, vedeți și Dumneavoastră, deja se deteriorează. Ce scop au urmărit edilii urbei atunci când au decis să schimbe шило на мыло, cum zic românii noștri, e ușor doar de presupus. Mai ales că o parte din coșurile metalice de gunoi fuseseră schimbate ceva mai devreme cu altele noi, frumoase, nu zic, dar bănuiesc, mai scumpe.

Le  puteți vedea alăturat. Și-l puteți aplauda pe Grigorișin.  Că a început deja următoarea campanie electorală pentru primăria Bălți.

                 *        *        *

Pe lângă toate astea mai e ceva de presupus. Ba chiar vorbesc gurile rele că metalul astăzi costă mulți bani. Și se colectează până și o cutie de conserve, nu doar un coș de gunoi. Chiar de pe străzi,  din orice loc unde acesta nu stă prea bine.

                 *          *         *

Iar această construcție instalată acum câțiva ani chiar în fața primăriei, sub ferestrele biroului primarului, se numește bibliotecă de stradă. La începuturi am văzut și cărți în interiorul ei. Luai ce-ti plăcea și puneai altceva în loc. Dar de vreo 4-5 ani, cutia e pustie. Încă bine că n-o doboară vântul, că nu s-au aciuat porumbeii sau cioroii în interiorul ei. Și când știi că bugetul bălțean e gol, și nu ajunge pentru peticirea tuturor găurilor, fără să vrei, îți pui o întrebare la care nu știu dacă cineva nu cunoaște răspunsul. Pentru că un primar, un viceprimar responsabil de gestionarea corectă a bugetului, nu ar admite să cheltuie banii publici pentru felicitări scrise pe bannere publicitare, care costă, sunt sigur, nu puțini bani. Ei ar merge în colective să le adreseze ce au a le spune. Doar că bannerele sunt cu bani, iar banii, zic înțelepții, sunt... ochiul dracului.