"NU ȘTIU DIN ȘCOALĂ, CI DIN FAMILIE, DE LA VECINI, DE LA PRIETENI, DIN ZIARE, DIN CĂRȚI GĂSITE ÎNTÂMPLĂTOR"
Am în biblioteca personală o carte care poarta titlul "Exerciții de memorie". Este editată la București în anul 2000 cu sprijinul Fundației „Academia Civică” și al Centrului de Informare și Documentare al Consiliului Europei-București. Conținutul ei îl constituie simple încercări eseistice scrise de adolescenți din România și Basarabia, cu vârsta între 11 și 18 ani, pentru a răspunde la întrebarea "Ce știu eu despre anii comunismului?"
Proiectul este inițiat de aceeași Fundație "Academia Civică" și poetesa Ana Blandiana. Chiar și postfața cărții aparține Domniei sale, iar principalul gând pe care l-am găsit în această postfață este următorul: "O primă concluzie de ordin general este că ceea ce știu acești elevi despre comunism, nu e cunoscut din școală, ci din familie, de la vecini, de la prieteni, din ziare, din cărți găsite întâmplător".
Ceea ce m-a convins să inserez aici aceste rânduri este faptul că din circa 150 de elevi, care au răspuns la întrebarea Fundației "Academia Civică”, face parte și fiica mea, Rodica, care la acel moment avea doar 12 ani.
Mărturisirile ei despre ce înseamnă în
viziunea dânsei comunism, care poartă genericul "Povestea unei statui
neridicate", sunt publicate în paginile 210-211 ale volumului. Le-a așternut
pe hârtie după ce a citit niște materiale de-ale mele publicate în presa
periodică.
Între timp a plecat în ceruri Nicolae Bazaochi, personajul principal al eseului. A fugit din RM Victor Morev și mulți din acoliții lui. Iar monumentul l-a care s-a referit fiica mea se înalță în fața Gării "Bălți-Slobozia", doar că Rodica nu mai e acel copil de 12 ani.





.jpg)






.jpg)


%20(2).jpg)
.jpg)










