COCOSTÂRCUL DE LA PAȘTELE BLAJINILOR

De Paștele Blajinilor, la Corlăteni, un cocostârc cam plouat, căuta pe ulițele satului ceva de mâncare. Și-o găsea singur: când o râmă ieșită de prin iarbă, când o nucă rătăcită din bunătățile cu care sătenii veniseră la cimitir, când o ghindă descoperită într-un hândichi, când orice ce-i pe placul lui.

Apropierea cuiva de el, nu-l speria. Situație ce denota faptul că se obișnuise deja cu oamenii buni.

Lumea din sat nu știe când și de unde a apărut. Cineva presupunea ca la întoarcerea sa de unde a iernat, nu și-a mai găsit cuibul lăsat toamna trecuta. Și s-a strecurat printre răuvoitori să le insufle mai multa bunătate si omenie.