"PARERILE TRIMITETI BAZDAGA, POST RESTANT"

In anul 1966, cand satul natal, Leadoveni pe atunci, s-a pomenit cu trei clase de absolventi ai scolii medii din localitate, majoritatea dintre care nu au putut fi admisi la studii in alte institutii de invatamant, edilii localitatii au pus la cale antrenarea acestora in alte activitati. Dar si in ceea ce atunci se numea cercuri artistice. Astfel, pe langa Casa de cultura din localitate a luat fiinta un teatru de amatori de organizarea caruia in mare parte am avut grija chiar eu.

M-am sfatuit cu mai multi colegi de clase absolvente si am pus la cale inscenarea piesei lui Gheorghe Malarciuc "Nu mai vreau sa-mi faceti bine". Si deoarece gospodaria agricola din localitate ne-a promis ajutor in confectionarea decorului, am purces la repetitii.

Nu aveam nimeni dintre noi experiente regizorale, decat poate niste lectii invatate de la profesoara noastra de limba si literatura, Vitalia Grosu, care crease un cerc dramatic pe langa scoala si ne antrenase pe multi dintre noi intrun spectacol jucat pe scena improvizata a scolii. Dar in cazul nostru era vorba despre scena Casei de Cultura a unei localitati cu vreo 5-6 mii de locuitori.

Am tot batut pragul institutiei si a unei sali de repetitii seara de seara, ca de la un timp, lui Sasa Bologa, seful ei, sa i se faca lehamite de noi. Ca pana la urma, sa se mai pomeneasca si cu cerinta noastra de a ne asigura cu un magnetofon, care trebuia sa inlocuiasca casetofonul unui jurnalist pe care-l jucam eu.

S-a ajuns si la ziua premierei, zi cand sala Casei de cultura a fost plina pana la refuz. Am prezentat-o cam cu chiu-cu vai, actorii mai si uitand din text. Dar am cules foarte multe aplauze. Iar un fotograf al colhozului ne-a facut si niste poze. Pe unele dintre care, desi nu prea calitative tehnic, le prezint chiar aici.

N-a fost tot. Edilii satului au insistat sa mergem cu spectacolul nostru si in deplasari. Astfel, am ajuns sa-l prezentam si pe scena clubului din satul Recea, Rascani. Sa ne deplasam in alte localitati nu am mai reusit. Eu am fost luat la oaste, iar "sefia" teatrului a preluat-o viitorul regizor, Nicu Ursu.

Nicu, din cate am aflat dupa armata si facultate, a dat suflet si mai vioi teatrului din satul natal. Mai mult, peste niste ani a mers la Moscova sa faca studii in domeniul regiei. 

P.S. Constat ca patru din sapte "actori" ai acestui spectacol ne-au parasit si o fi facand teatru de amatori in Cer: Lidia Mutruc, Nicolae Ciobanu, Dumitru Perju, Gheorghita Cozma. Noi astilalti, Ion Todercan, Nicu Ursu si subsemnatul, ii aplaudam  de aici, de pe Pamant.